Supt un mal legata pluta,
Se mai misc-abia. Duios
Geme apa-n veci zbatuta
Ca prin vis, sub iaz la moara.
Luna tot mai jos scoboara
Tot mai jos, mai jos.
A, apus! Si dintr-o data
Nu mai vezi nici deal, nici drum,
Totu-n zarea-ntunecata
Si-a pierdut si loc si nume,
Nu cred c-a mai fost pe lume
Noapte ca acum.
Parca-i mort de veacuri satul
Si trudit de-atâta clint
Doarme-adânc întunecatul
Codru-n vai, iar la rastoace
Plopii-au început sa-si joace
Frunzele de-argint.
Dar din aripi bat cocosii,
Rascolind vazduhul mut.
Albe-ntâi si tot mai rosii
Zorile si-ntind lucoarea –
Din zavoi, privighetoarea
Iarasi a-nceput!
0 comments:
Post a Comment